junimea reloaded

Domnisoara.com

2010-11-09T13:42:48+00:00

Domnisoara este noul meu proiect , un forum de discutii cu si despre domnisoare care ruleaza pe SMF Domnisoara te invita sa iei parte la discutii despre Frumuse?e ?i �ngrijire , Rela?ii ?i Familie , Sex ?i Educa?ie Sexuala , Divertisment Rangurile site-ului Domnisoara sunt :

Nume	Membri	Mesaje obligatorii
Domni?oar? de Argint	4	0
Domni?oar? de Rubin	0	50
Domni?oar? de Safir	0	100
Domni?oar? de Smarald	0	250
Domni?oar? de Platin?	0	500

Cand comunitatea Domnisoara se va mari vom mai adauga un rang special fiind numit " Domnisoara de Onoare " Postand articole interesant si luand parte la discutii diverse poti deveni " Domnisoara Lunii " unde ti se va adauga un rang special in dreptul profilului Te asteptam ! http://domnisoara.com/

Daca ati ajuns si intr-un monstru sacru al teatrului acestei tari precum Florin Piersic sa aruncati cu noroi inseamna ca NU meritati sa fiti romani

2009-01-13T05:35:08+00:00

''Ciocoflenderu',, ''F''ior intens ''l''asat a da sens ''o''menirii ce se va opri din mers ''r''amanandu-i tragicul vers : ''i''n curand ma alatur in stol ''n''eterminand al meu rol... ''P''iese insufletite de al sau geniu ''i''nutil orice pamantesc premiu, ''e''tern ''r''amanand al scenei prelat ''s''inguru' ''i''ntitulat : ''c''iocoflenderu'... Mi-am permis sa scriu aceasta poezie pe data de 14.01.2009 la ora 4:35pm (dimineata) in semn de RECUNOSTINTA fata de SINGURUL ACTOR DE PRIMA MANA a acestei tari si de REVOLTA, geniu pe care in loc sa il protejam si sa ne bucuram de prezenta SA, il improscam cu mizerii...rusine sa va fie! nesatuilor de bani nemunciti si nefundamentati, JOSNICILOR!!! in viata mea nu am fost mai surprins in mod negativ de persoane care nici macar semeni de ai mei nu ii pot numi.

1) scopul acestui blog

2009-01-11T22:29:39+00:00

Persoanelor care au ajuns intamplator sau din curiozitate pe acet blog vreau sa le mulumesc anticipat ca vor zabovi cateva clipe din goana cu timpul pentru a regasi adevaratul spirit al acestei tari, si anume: POEZIA. Rolul acestui proiect este acela de a reinvia puterea cuvantului. Acum ma adresez ''TINTEI' acestui blog: Vreau ca cei ce scriu poezii sau orice alta manifestare culturala literara si nu au posibilitatea de a li se publica de catre o editura lucrarile, sa mi se adreseze prin e-mail: mr_cma22@yahoo.com , Toate lucrarile cu numele fiecrui creator in parte le voi posta pe acest blog, pentru a putea astfel sa devenim incet dar sigur cunoscuti, aducand ''JUNIMEA'' in prezent si de ce nu propulsand-o in viitor. Cu ajutorul vostru vom dezvolta acest proiect, de la un simplu blog vizitat din cand in cand,la, de ce nu, o revista pe care nu o voi intitula 'CONVORBIRI LIRERARE'' pentru ca nu vreau sa facem o copie a ceea ce a fost, vreau sa cred ca si noi putem fi creativi si orignali. M-am adresat adolescentilor dornici sa se afirme si nu numai...

2) Istoria ''Junimii''

2009-01-11T22:10:04+00:00

Junimea a fost un curent cultural ?i literar, dar ?i o asocia?ie cultural? �nfiin?at? la Ia?i �n anul 1863. Un curent literar este adeseori o simpl? construc?ie istoric?, rezultatul �nsum?rii mai multor opere ?i figuri, atribuite de cercet?tori acelora?i �nr�uriri ?i subsumate acelora?i idealuri. Mult? vreme dup? ce oamenii ?i creatiile lor au �ncetat s? ocupe scena epocii lor ?i rasunetul lor s-a stins, istoricii descoper? filia?ii ?i afinit??i, grup�nd �n interiorul aceluia?i curent opere create �n neat�rnare ?i personalit??i care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune. Far? �ndoial? c? nu acesta este cazul ?Junimii?. Sarcina istoricului care �?i propune s? studieze dezvoltarea acestui important curent este usurat? de faptul c? �nc? de la �nceput el se sprijin? pe consensul mai multor voin?e ?i ca tot timpul o puternic? personalitate �l domin?. �n afar? de aceasta, ?Junimea? nu este numai un curent cultural si literar, dar ?i o asocia?ie. Ea �ns? nu a luat na?tere printr-un act formal (asemenea Academiei Rom�ne, �ntemeiat? cam �n aceea?i vreme �n Bucure?ti) ?i nu s-a men?inut dup? legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. ?Junimea? n-a fost at�t o societate, c�t o comunitate de interese culturale dar ?i socio-politice. Apari?ia ei se datoreaz? afinit??ii viu resim?ite dintre personalitatile �ntemeietorilor. Ea se men?ine apoi o perioad? �ndelungat? prin func?iunea atrac?iilor ?i respingerilor care alc?tuiesc caracteristica modului de a tr?i ?i a se dezvolta. Vechea deviz? francez? potrivit c?reia "Intr? cine vrea, r?m�ne cine poate" este ?i aceea pe care asocia?ia ie?eana o adopt? pentru sine. Desigur, nu numai instinctul vie?ii men?ine unitatea ?Junimii? �n decursul existentei ei. Asocia?ia dore?te s?-?i dea o oarecare baz? material? ?i o anumit? ordine sistematic? a lucr?rilor, c�stig? noi membri, se �ngrije?te de formarea noilor genera?ii ?i poart? polemici colective. Dar peste tot ce constituie �n via?? ?Junimea?, produsul deliberat al voin?ei de a se organiza, plute?te duhul unei �n?elegeri comune a societ??ii, a culturii, a literaturii, iar dint�i sarcin? a istoricului este s?-l extrag? ?i s?-l arate lucr�nd �n opere ?i oameni. Tudor Vianu punea �n eviden?? patru serii de tr?s?turi distincte ale junimismului: A. Spiritul filosofic B. Spiritul oratoric C. Ironia D. Spiritul critic E. Gustul pentru clasic ?i academic Fondarea Junimii Societatea Junimea a luat fiin?? la Ia?i �n anul 1863, din ini?iativa unor tineri re�ntor?i de la studii din str?in?tate, �n frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi ?i Teodor Rosetti. Ei �?i �ncep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formul? masonic?, junimi?tii c�nd vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii se pierde �n negura timpului". Cursul public pe care Titu Maiorescu �l ?inuse cu un an mai �nainte, cur�nd dup? instalarea sa la Ia?i, dovedise existen?a unui auditoriu cultivat, �n stare s? se intereseze de problemele ?tiin?ei, expuse �n formele unei �nalte ?inute academice. Experien?a este reluat? �n februarie 1864 cu puteri unite. �n cursul aceluia?i ciclu, abord�nd probleme dintre cele mai variate, Carp si Pogor vorbesc de c�te dou? ori, iar Titu Maiorescu de zece ori. Apoi ?Prelec?iunile populare? devin o lung? tradi?ie a ?Junimii? din Ia?i. Timp de ?aptesprezece ani ele se urmeaz? ne�ncetat, mai �nt�i asupra unor subiecte f?r? legatur? �ntre ele; apoi, din 1866, grupate �n cicluri unitare; �n fine, din 1874, prin interven?ia noilor membri, Lambrion ?i Gheorghe Panu, asupra unor teme cum ar fi istoria ?i cultura na?ional?. Astfel, de unde mai �nainte se vorbise despre Elementele de via?? ale popoarelor ?i despre C?r?ile omenirii, cicluri din 1874 ?i 1875 limiteaz? preocup?rile la elmentele na?ionale ale culturii noastre ?i la influen?ele consecutive exercitate asupra poporului rom�n. Cur�nd, prin darul basarabeanului Ca?u, nepotul lui Pogor, completat prin cotiza?iile membrilor ei, ?Junimea? devine proprietara unei tipografii, trecut? mai t�rziu �n alte m�ini. Asocia?ia �nfiin?eaz? ?i o libr?rie, pus? sub supravegherea lui Vasile Pogor, dar disp?rut? ?i ea dup? o scurt? func?ionare. Existen?a tipografiei permite ?Junimii? publicarea, �ncep�nd din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la �nceput sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Aceast? publica?ie se va bucura de cel mai �nalt prestigiu �n istoria literaturii rom�ne. Ea a impus, �nc? de la apari?ie, o direc?ie nou?, modern?, �ntregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic ?i sentimentul valorii estetice. �nc? de la �nceputurile ei, mi?cat? de con?tiin?a primelor nevoi ale culturii rom�ne?ti �n acel moment, ?Junimea? abordeaz? problema ortografiei rom�ne?ti, foarte acut? �n epoca trecerii de la �ntrebuin?area alfabetului chirilic la cel latin. �n ?edinte �nsufle?ite, ?inute de obicei �n casa lui Vasile Pogor sau acas? la Titu Maiorescu ?i dominate de personalitatea plin? de prestigiu a acestuia din urm?, se discut? probleme de ortografie ?i limb?, se recitesc poe?ii rom�ni �n vederea unei antologii ?i se compun sumarele revistei, uneori �n hazul general pentru produc?iile care trebuiau respinse. Convorbirile literare p?streaz? �n cea mai mare parte urma activit??ii ?Junimea?, ?i lectura atent? a revistei permite refacerea vie?ii renumitei grup?ri literare ?i a etapelor pe care le-a str?b?tut. Programul Junimii ?i cercet?ri istorice recente ne �ndrept??esc s? afirm?m c? gruparea avea o important? dimensiune masonic?. [modific?] Periodizarea Junimii Curente culturale rom�ne?ti G�ndirism Junimism Latinism Ortodoxism Poporanism Protocronism Realism socialist S?m?n?torism Sincronism Tr?irism ??r?nism �n activitatea societ??ii ?i a revistei se contureaz? distinct trei etape. [modific?] Perioada 1863- 1874 Prima etap?, numit? ?i "etapa ie?ean?", se �ntinde de la �ntemeiere, �n anul 1863, p�n? �n 1874, anul �n care Titu Maiorescu, devenit ministru al Instruc?iunii publice, se mut? la Bucure?ti. �n aceast? etap? predomin? caracterul polemic. Este epoca �n care se elaboreaz? principiile sociale ?i estetice ale ?Junimii?, aceea a luptelor pentru limb?, purtate cu latini?tii ?i ardelenii, apoi a polemicilor cu barnu?i?tii, cu Bogdan Petriceicu Ha?deu ?i cu revistele din Bucure?ti, duse nu numai de Maiorescu, dar ?i �n ac?iuni colaterale de Gheorghe Panu, Teodor V�rgolici, Alexandru Lambrior, Vasile Burla, Alexandru Cihac. Este vremea �n care ?Junimea? provoac? cele mai multe adversit??i, dar ?i aceea �n care, prin succesul polemicilor ei, prin adeziunea lui Vasile Alecsandri, prin descoperirea lui Mihai Eminescu, aureola prestigiului �ncepe s? se formeze �n jurul ei. [modific?] Perioada 1874-1885 �ntre anii 1874 ?i 1885 urmeaz? a doua faz? a ?Junimii?, epoca �n care ?edin?ele din Ia?i se dubleaz? cu cele din Bucure?ti, �n diversele locuin?e ale lui Maiorescu ?i �n cele din urm? �n armonioasa cas? din strada Mercur, unde Vasile Alecsandri a citit F�nt�na Blanduziei ,Despot-vod?; Caragiale a citit O noapte furtunoas?, ap?rute �n aceea?i perioad? �n Convorbiri literare �mpreun? cu operele lui Vasile Conta ?i Ion Creang?. Este perioada de des?v�r?ire a direc?iei noi. �n paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu, Creang?, Caragiale, Slavici, precum ?i ale altor personalit??i din primul rang �n art?, ?tiin?? ?i cultur?. Este perioada de glorie absolut? a revistei. [modific?] Perioada 1885-1944 [modific?] 1886-1900 Perioada 1885-1944 este o perioad? mai lung? ?i lipsit? de omogenitate. Transferat? la Bucure?ti, revista �?i schimb? �n mare m?sur? profilul, predomin�nd cercet?rile istorice ?i filozofice �n anul 1885 Iacob Negruzzi se mut? la Bucure?ti, lu�nd cu sine revista a c?rei conducere o pastrez? singur p�n? �n 1893, pentru ca �n 1895 s? fie format un comitet care s? �?i asume �ntreaga conducere a revistei. �ntre anii 1885 ?i 1900 principiile estetice ale junimismului au parte de o important? dezvoltare. �n aceea?i perioad? are loc lupta ?Junimii? cu sociali?tii, ac?iunea lui Titu Maiorescu fiind sprijinit? de aceea a lui Petre Missir ?i de a tinerilor discipoli P. P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Simion Mehedin?i, Gr. Tausan etc. De?i �n acest interval Ion Luca Caragiale �si continua colaborarea la Convorbiri literare, care se deschid ?i gloriei tinere a lui George Co?buc perioada dintre 1885 ?i 1900 d? grup?rii ?i revistei un caracter universitar predominant. Drumul prin Convorbiri literare devine drumul spre Universitate. Este epoca �n care se stabile?te pentru trei sau patru decenii de aici �nainte configura?ia Universit??ii, mai cu seam? a celei bucure?tene ?i �n care, din cenaclul ?Junimii?, se desprind figurile cele mai proeminente ale ?tiin?ei si oratoriei universitare. [modific?] 1900-1907 �n 1900 vechiul comitet se completeaz? cu nume noi, provenind din domeniul ?tiin?elor naturale. Nume noi se amestec? cu altele noi, mai pu?ine nume din sferele literare, mai multe din cele savante ?i universitare. Animatorul comitetului este Ioan Bogdan care, �n 1903, devine directorul revistei p�n? �n 1907, c�nd revista trece sub conducerea lui Simion Mehedin?i. Dac? p�n? �n 1900 revista �?i p?strase �n primul r�nd tradi?ionalul ei caracter literar ?i filozofic, o dat? cu intrarea lui Ioan Bogdan �n comitetul de redac?ie ?i apoi cu trecerea lui la direc?ia revistei, Convorbirile devin o arhiv? de cercet?ri istorice, �n paginile c?reia se disting, al?turi de propriile studii ale lui Ioan Bogdan, acele ale lui Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga ?i al?ii. ?i dac? vechile lupte ale Convorbirilor literare fuseser? purtate pe teme de cultur? general?, acum este vremea polemicilor erudite, ale lui Ioan Bogdan �mpotriva lui Sion, ale lui Nicolae Iorga �mpotriva lui A. D. Xenopol ?i Tocilescnu a mai avut acelasi grad de popularitate ca si in anul 1980 [modific?] Ultima etap? A cincea epoc? a Convorbirilor cea care a �nceput �n anul 1907, coincide cu lunga direc?ie a lui Simion Mehedin?i, �n timpul c?reia arhiva de cercet?ri istorice se completeaz? cu una de filozofie, unde apar contribu?iile g�nditorilor, la �nceputurile lor atunci: Ioan Petrovici, C. ?i M. Antoniade, Mircea Djuvara, Mircea Florian. Figura literar? cea mai important? a epocii este Panait Cerna, a c?rui colaborare �ncepuse �ns? de sub direc?ia anterioar?. �n latura �ndrum?rii critice nimic nu poate fi pus al?turi de marea epoc? ie?ean? ?i nici de dezvoltarea ei ulterioar? prin contribu?ia lui P.P Negulescu ?i a lui Mihail Dragomirescu. Apari?ia lui Eugen Lovinescu este de scurt? durat?, rostul criticului urm�nd s? se precizeze mai t�rziu. Convorbirile literare au avut totu?i controverse ?i �n aceast? perioad? cu revistele Via?a nou? ?i cu Via?a rom�neasc?. Lipsite �ns? de sprijinul unor noi ?i puternice talente literare, Convorbirile literare �ncep s? piard? din vechiul prestigiu p�n? c�nd, �n 1921, Simion Mehedin?i pred? conducerea lui Al. Tzigara-Samurcas care, �mpreun? cu arhitectul Al. M. Zagoritz, se remarcase �nc? din perioada vechii conduceri prin studii de arta romaneasc? veche ?i popular?. Nici noua direc?ie nu izbute?te �ns? s? impun? revista �n rolul ei de alt?dat?. O viziune asupra �ntregii ?Junimi? nu va mai fi posibil? dec�t dup? ce va fi cuprins? �ntreaga arborescen?? a mi?c?rii, dezvoltat? prin silin?ele celei de-a doua genera?ii de scriitori ?i g�nditori junimi?ti. Activitatea membrilor de baz? ai Junimii Mentorul Junimii, Titu Maiorescu, se deta?eaz? prin publicarea mai multor studii ?i cercet?ri, pe baza c?rora se structureaz? principiile filozofice ?i estetice ale culturii rom�ne. Dintre acestea amintim: Despre scrierea limbii rom�ne (1866) O cercetare critic? asupra prozei rom�ne de la 1867 (1867) Direc?ia nou? �n poezia ?i proza rom�n? (1872) Neologismele (1881) Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885) �n prima lucrare, Maiorescu pledeaz? pentru scrierea fonetic?, sus?in�nd ideea, novatoare pentru vremea aceea, c? scrierea trebuie s? reflecte schimb?rile survenite �n evolu?ia sunetelor limbii. Respinge alfabetul chirilic, sus?in�nd folosirea literelor latine. Argumenteaz? ?i probeaz? necesitatea �mbog??irii limbii, pe c?i externe, prin introducerea neologismelor, comb?t�nd, �n acela?i timp, calcul lingvistic ?i tendin?ele de stricare a limbii (Neologismele). Ideile, privind procesul de des?v�r?ire a limbii rom�ne literare, emise de Titu Maiorescu, sunt larg receptate, �nc�t, �n anii 1880 - 1881, Academia Rom�n? �?i �nsu?e?te aceste principii, contribuind astfel, �n mod efectiv, la unificarea limbii rom�ne moderne. �n celelalte lucr?ri, Maiorescu fundamenteaz? teoretic conceptele estetice ?i direc?iile criticii literare. Pornind de la estetica lui Hegel, �n lucrarea O cercetare critic? asupra poeziei rom�ne (1867), el conchide c? ?frumosul este ideea manifestat? �n materie sensibil??, de unde artele se diferen?iaz? �ntre ele, pornind de la materialul prin care se concretizeaz? ideea. Muzica, de pild?, se bazeaz? pe sonuri, �n timp ce sculptura se reflect? prin piatr?, lemn sau alte materiale. Realiz�nd, �ntr-un anume fel, deosebirea dintre forma ?i fondul operei literare, Maiorescu stabile?te, pentru prima oar?, conceptele: ?condi?ia material?? ?i ?condi?ia ideal?? a poeziei, demonstr�nd c?, nu cuvintele, �n cazul literaturii, reprezint? materialul ei, ci imaginile ce se nasc �n mintea noastr? cu ajutorul lor. [modific?] Ion Luca Caragiale Problema moralit??ii artei este definit? �n Comediile d-lui I.L. Caragiale. Oper�nd cu elemente specifice analizei estetice ?i ?tiin?ifice, criticul arat? c? arta devine moral? prin propria sa valoare estetic? ?i nicidecum prin ideile morale pe care le con?ine. [modific?] Mihai Eminescu �n anul 1872, �n lucrarea Direc?ia nou? �n poezia ?i proza rom�n?, el �l a?az? pe Eminescu, �n fruntea pleadei poe?ilor, imediat dup? bardul de la Mirce?ti, pe baza celor patru poezii publicate �n Convorbiri literare, intuind geniul acestuia ?i ar?t�nd c? este ?un om al timpului modern, deocamdat? blazat �n cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, (...) dar �n fine poet, poet �n toat? puterea cuv�ntului.? Dovedind o concep?ie unitar?, �n �ntregul proces de dezvoltare ?i consolidare a civiliza?iei rom�ne moderne, resping�nd f?r? ezitare imita?ia ?i �mprumutul, orice forme care nu se �ntemeiau pe fondul nostru autohton ?i nu se puteau integra organic �n specificul nostru na?ional, Societatea Junimea ?i revista Convorbiri literare au constituit avanpostul cel mai �naintat de direc?ionare a culturii noastre moderne. [modific?] Concluzii Ast?zi se poate afirma c?, at�t de controversata, �n perioada postbelic?, teorie a ?formelor f?r? fond?, elaborat? de Maiorescu, a r?spuns, �n timp, necesit??ilor obiective de respingere a mediocrit??ii ?i a altor forme de impostur? manifestate �n art?. Junimea ?i Convorbiri literare au avut un rol decisiv �n cultura ?i literatura rom�n?. Dup? cum este unanim recunoscut ?i dup? cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi ?i exege?i ai activit??ii Junimii, trebuie s? recunoa?tem c?, spiritul junimist a f?cut s? triumfe ideea conform c?reia, �n evaluarea operei de art?, este imperios necesar s? primeze valoarea estetic?, indiferent de ideea tematic?. Interesante ?i instructive Memorii de la Junimea au l?sat doi dintre participan?ii la lucr?rile societ??ii, George Panu, Ioan Slavici ?i Iacob Negruzzi, fiul lui Costache Negruzzi . Evident un alt material foarte bogat se g?se?te �n �nsemn?rile zilnice, jurnalul intim al lui Titu Maiorescu

3) Cocktail-ul trairilor...poezii scrise de fondatorul acestui blog : ''Mr.M''=Constantin Mircea Adrian

2009-01-11T21:54:10+00:00

Avant Eu stanca cu a mea dorinta fumegand profit de ultimile forte a slabitului vant, ce nu s-a mai lasat de valuri frant, pentru a ma desprinde de malul spumegand si astfel desi in farame am sa ma sparg voi putea intr-un inceput ajunge-n larg unde devenit finul nisip din adancuri fie sa ma oglindesc prin ganduri in cerul pentru care pot fi tot ce-nseamna instelat putand sa-mi privesc doar noaptea tarmul abandonat, fie sa ma inalt prin curcubeu pe bolta senina contopindu-ma in soarele ce insa are o vina: ??malul s-a surpat asteptand stanca sa revina??. Revin? ?dupa declinul abrupt ce mi-a stins visul ce abia a erupt, ca un dulce fior singur in zbor purtat de un dor prin banalul decor: ??Prin gand sa-mi iau avant contra acestui vant ce a spulberat al meu cant, vrand a-mi cere cat voi mai fi prin trecere sa gust din intrecere, caci viitorul mi se pare tasnit din zbuciumate izvoare si scurs pe nisipuri miscatoare.?? �n g�nduri... ...creez o lume in care evadez ,in gasirea propriului miez. ...zdrobesc ceea ce iubesc caci ma-ndoiesc. ...zbori pana in zori spre zari. ...visezi ce ai sa pictezi fara sa vezi. ...salvezi ce ai vrea sa pastrezi fara sa sti cum e sa pierzi. ...sunt eu, desi recunosc cu greu, caci nu pot fi asa mereu. ...traiesc mai intens decat ar fi firesc, deoarece de realitate ma feresc. ...lupt, cu mine, cel rupt de adevaru-mi abrupt. ...r?m�n, de?i a? vrea s? am�n clipa-n care m-al?tur de-al meu St?p�n. Ma inalt... ...de la al meu sat parasit si uitat, cu miros de nuci si primitoare cruci, spre abstractul din zare in care imi rasare acest astru far? de culoare, si catre o raza de soare dintr-un abis de mare pana ce voi pica in uitare. Din zbor? ?pornesc in a cucerii ceea ce privesc, si asi vrea daca tot ne-a fost sortit a ne intalni sa profitam si al nostru adevar a nu-l mai feri. ?zambesc caci stiu ca am inceput deja sa reusesc sa am parte de ceea ce nici macar nu am indraznit cu gandul a spera din clipa-n care te-am zarit. ?ma opresc din a-ti spune prin cuvinte?te iubesc deoarece mi-asi dori prin tacere sa traim ceea ce acum pana la infinit simtim. Comprim? ?un infinit de stele cu care finisez un trup dupa care m-apuc niste raze din soare sa rup le amestec cu zapada si tot nu obtin ceva mai pur si sensibil decat tine s-a ta gingasie ce m-au schimbat vizibil. ?nostalgicele amintiri schitate de ale tale priviri ce ascund oceane de trairi datorate unei interzise iubiri. ?tot ce e in jur vrand sa ma asigur ca sigur nu-s singur. ?intr-un vers acest univers prea intens, pentru a fi imens. ?ale noastre trairi in goale priviri strajuite de zidiri cladite de foste iubiri. Intr-o rama pusa-n cui O tenta rozalie pe o planja vie, un calator parfum provenit din teii ce-nsotesc un drum. O pata, imensa, galbuie al carei nuante, prin raze, ajunge-n vie, strecurandu-se si pulverizand norii stapaniti de aburii culorii. O pastelata ce canta-n corul ce ne starneste dorul, se-ndreapta, deasupra macilor, catre casuta de langa lacul unde a oprit caruta. Astfel mi se umple golul prin fereastra pusa-n holul ce-mi pastreaza legatura cu exteriorul, si privind?imi ramane put interiorul. Franturi? ?ale unor faze amintite de ultimile raze ce le sorb dintr-un apus ce demult s-au scurs si dus luand cu ele al meu suflet stors ce din al noptii abis s-a intors pentru a se bucura de mult asteptatul rasarit ce din pacate de prea putine ori a fost zarit dar care acum cu ale sale magice picaturi imi inapoiaza ratacitele si farmecele saruturi invaluindu-ma cu petale de roze ce se topesc si a mea fiinta intr-u totul insfarsit o implinesc. ?care si acum al meu gand il rascolesc si despre care tot ce stiu e ca-l silesc sa le intregeasca cu cicatrizatele arsuri ce numai din vina alor tale mincinoase guri au ajuns atunci demult sa ma faca sa cred ca sunt vrajit in timp ce defapt intentionat de tine eram otravit caci tocmai pe mine te-ai hotarat sa te razbuni pentru toti din viata ta de pana atunci ce s-au dat drept buni pana ce si-au atins scopul de a le cadea ca o naiva in plasa ramanand acea tava oferita pe a lor lipsita de scrupule masa iar acum dupa toate astea vrei sa te consolezi cu mine si sa te iert dar tin sa-ti spun ca m-ai schimbat in asa fel incat am devanit inert. ?venite dintr-o alta viata ce parca asi fii strabatut-o in maini pe o ata pe care am incercat s-o tai ca sa simpt iarasi ca traiesc si sa mai pot vreodat? sa spun si sa fiu sigur ca iubesc tot ce inca-i minunat si ma inconjoara macar de asi sti ca ar fii pentru ultima oara, dar acest lucru nu s-a intamplat caci ea s-a incapatanat facandu-ma sa tresar in fiecare noapte concretizandu-se in ale trecutului insistente soapte ce sigur nu-mi vor da pace pana ce nu ma vor face sa uit tot ce pentru mine intr-un inevitabil sfarsit vor ramane ca un mit. La alt nivel... ...am ajuns dar nu-mi e de-ajuns caci dorinta de bine cu zile goale si nopti pline ma face sa nu ma mai abtin din setea de euforie a carei dependente m-a facut zdrente iar tot ce obtin : ma instrainez de pura copilarie. Stele de nea Din a ta privire cerne un ocean de stele ce s-astern rebele ramanand pe chip eterne. ele au puterea de a ma patrunde a niste cristaline unde, pana ajung lin doar cele alese, sa-mi atinga fin corzile dese. Fara a lor vecie totul in mine nu mai invie, caci asi ramane nu clipele goale ce ma lasa sa ma rostogolesc, pe zapada, la vale. Episod Din acest imens ai ales ce-a fost mai intens. M-ai intalnit te-am starnit, m-ai atins te-ai aprins, m-ai intins te-am invins, te-ai plans te-am strans si-am prins zambetu-ti stins. M-ai vrut m-ai avut m-ai pierdut. Praf de stele Ai dizolvat ceata inimii mele cunoscandu-mi secretele ce-mi hranesc regretele caci inca ma ranesc amintirile care umplu acest gol al priviri-mi grele si doar razele au asteptat soarele care topesc petalele numarand zilele cat sunt aici clipele ce-mi implinesc visele in care cerne pe ale tale cristaline gene ?praf de stele. N-ai ajuns, n-am ajuns... N-ai ajuns sa te urasti ca nu sti cum sa-ti lasi inima sa arate ca poti sa iubesti, N-am ajuns dects a cred ca te cunosc desi pentru o clipa am reusit sa te cuceresc, N-ai ajuns sa ai parte de increderea de sine iar eu asteptam, in zadar, sa ai incredere in mine, N-am ajuns sa intalnesc o persoana mai vulnerabila pana la tine dar care sa-mi lase impresia ca totul este bine, N-ai ajuns a-ti da sansa cu adevarat de a ma cunoaste, si m-ai ratat, N-am ajuns sa inteleg de ce tu gandesti: ''in functie de ce zice lumea il aleg''. N-ai ajuns decat sa cred ca meriti sa te iubesc, N-am ajuns decat sa ma ranesc... M-am pierdut? ?in ceea ce am cerut, ?cand ai aparut, ?pana am obtinut ce-am vrut, ?odata cu tot ce am avut, ?cand cu adevarat m-a durut, ?in jocul vioi dar mut, ?caci mi s-a parut, ?dupa ce-am crezut, ?fiind prea mult cernut, ?din clipa-n care n-am mai putut, ?considerandu-ma rebut, ?in raspunsurile ce le caut, ?asemenea vantului ce a trecut, ?la sfarsitul unui inceput, sau poate la inceputul unui sfarsit...

4) Poezii Mindrila Georgiana Diana, 19 ani, Targoviste

2009-01-11T21:00:53+00:00

5 minute Daca 5 minute ai mai fi langa mine, As uita de toate si as sta cu tine. Mi-as declara iubirea cu focuri aprinse, M-as smulge din vraja iubirii ascunse. Nimic in lume n-ar conta, Doar tu si eu privind o stea. Sub vraja iubirii amandoi am trai, Nimeni pe lume nu ne-ar desparti. Dar 5 minute ar fi prea mult, Vraja iubirii n-a mai fost un scut. Timpul n-asteapta a noastra idila, Ai plecat cu privirea dulce-senina. Cerul si-a luat de-acum tributul, Doar sufletul meu cuprinde pamantul. Te caut-amarnic dar nu te gaseste, Ar vrea sa te vada dar nu te zareste. O stea intre toate straluce mai tare, E vraja iubirii ce niciodata nu moare. Nu tine cont de esti mort sau in viata, Senina ca lumina de dimineata. Daca 5 minute ai fi stat langa mine, In ele-as fi cuprins o viata cu tine. Acum ma uit la cerul plin de stele, Te cauta sufletul meu printre ele. Atunci cand? Atunci cand am crezut ca te-am uitat pe tine, Atunci cand linistea se asternuse-n mine, Atunci cand soarele zambea fara rusine, Atunci si doar atunci eu te-am pierdut pe tine. As vrea atat de mult sa nu-mi mai fie dor, As vrea ca o secunda pe al tau brat sa mor, As vrea ca niciodata sa nu te fi pierdut, As vrea ca tu iubite, sa nu mai fi tacut. Credeam ca aveam totul si totusi am nimic, Credeam ca aveam timpul, dar el m-a nimicit. Credeam ca stai cu mine dar totusi ai plecat, Credeam ca ti la mine dar nu ti-a mai pasat.

5) Lucrare de N. Elena Cristina,17 ani, Bucuresti

2009-01-10T23:53:58+00:00

Demon cu chip de inger Esti hipnotizat, o papusa cu sfori, caracatita iti dirijeaza toate miscarile, te-a otravit, ti-a dat sa sugi din ea, esti ca si ea plin de rautate, duhnesti a egoism, te scufunzi intr-un ocean de minciuni, esti drogat, fumezi suferinta altora, iti injectezi lacrimile mele amare, inhalezi amaraciunea din sufletul meu, te hranesti cu declinul altora, demon cu chip de inger.

6) Lucrare de Cristina Q, 18 ani, Curtici, jud. Arad

2009-01-09T03:41:50+00:00

Nota din jurnalul unei adolescente pesimiste... "M? simt p?r?sit??sunt p?r?sit?? A?a-mi deriv? frustrarea?frustrarea-mi permanent? de ani �ncoace? Nici m?car atunci �n momentele alea de rahat?c�t de proast? mai po?i fi? M? simt trist?. Sunt trist?. A?a-mi deriv? deprimarea?deprimarea-mi nu at�t de permanent? sau mai bine zis nu-ntr-at�t de continu? ca ?i frustrarea. M-oi fi n?scut trist?? Faptul c? am pl�ns la na?tere �mi atrage toat? triste?ea asta? De ce? De ce sunt trist?? De ce sunt p?r?sit?? De ce sunt frustrat? ?i deprimat?? De ce nu sunt normal?? Oare exist? cineva care sa-mi r?spund? la aceste �ntreb?ri? Oare e?ti chiar tu? Tu, raza mea de triste?e? Raza mea de nefericire? De ce m? �ntristezi? De ce m? p?r?se?ti? Ca s? �mi alimentezi frustrarea, deprimarea, furia? Ca s? m? simt eu mizerabil?? ?i de ce reac?ionez eu a?a? Doar ar trebui s? nu-mi pese! S? nu-mi pese dar s? apreciez. S? m? bucur, s? r�d. S? fiu superficial?. Deci eu sunt problema. Eu nu-s cea normal?. S? fie oare gelozie? S? fie oare egoism? S?-mi fie oare dor de tine? A?a mare dor? C?ci sincer? Chiar mi-e dor de tine! Mi-e dor nespus de mult! Mi se rupe sufletul de dor! Mi se rup ochii de dor! M? ?i g�dil? lacrimile pe nas?tot de dor! Mi-e dor de tine! A? ?ipa de dor! Te-a? str�nge de dor! A? vorbi cu tine, tot de dor! Dar eu ce fac? Ce-am ales s? fac? S? tac, s?-mi pl�ng de mil?! S? pl�ng �n sinea mea, s? pl�ng pe ascuns ?i s? nu-?i spun, nici m?car s?-?i dau de �n?eles c�t de dor �mi este de tine! Dar meri?i? Meri?i? Normal c? meri?i! Tot uit c? era normal s? faci ceea ce mi-ai f?cut! ?i mai normal era ca eu s? nu m? sup?r, s? nu m? �ntristez, s? nu m? deprim? Dar uite c? mintea mea bolnav? a f?cut-o din nou! ?i cum s?-mi ias? din cap c? tu m? faci s? suf?r? C? mi-e r?u cu tine? ?i astfel prefer s? nu te mai vad, s? nu te mai aud! De ce caut eu �ntotdeauna imposibilul? Intangibilul? De ce m? complic at�t? De ce vreau s? pl�ng �n hohote ?i doar �mi dau lacrimile? De ce mi-e dor de tine? De ce vreau s? fac r?u? De ce m? �ntristezi? De ce m? deprimi? De ce m? p?r?se?ti? De ce m? simt frustrat?? De ce? ?pentru c? n-ai motive?... (cu siguran??) "

Ce se intampla cu progresul? de ''Mr.M''

2008-10-15T12:49:33+00:00

Progres fara cultura nu concep. Daca ne dorim un progres real, cultura nu ar trebui sa se vanda asemenea unei dame de companie . De ce doar cei cu bani sa aibe asigurat acces la cultura? Haideti sa ii dam viata la sintagma ?? egalitate de sanse ??, in constitutie este amintit doar conceptul la articolul 16. Societatea din ziua de astazi este atat de pastelata si datorita privarii celor saraci de cultura, care, la randul lor s-au nascut saraci, fara a lor vina, din cauza parintilor care nu au avut nici ei parte de carte, nu pentru ca nu ar fi vrut, sau nu ar fi fost in stare, ci pentru ca nu au putut, datorita generatiilor precedente. ??Lumea buna??, zic eu, are merite dar ar trebui sa aibe si responsabilitati fata de ??oamenii de rand??; de la ea ar fi cazul sa avem pretentii, sa-si justifice meritele atata timp cat pretinde ca e un model. Aceasta prapastie intre ??lumea obijnuita??, asha cum o numiti voi, si ??inalta societate?? tot cultura o genereaza. Concluzie: Datorita faptului ca ??aristocratii?? mereu ??s-au lovit?? de ??plebe??, INDEMNUL MEU, PENTRU UN PROGRES EFICIENT, ESTE ACELA DE A FI GRATUIT ACCESUL LA CULTURA. La ce folos este garantat prin constitutie la articolul 32 ??dreptul la invatatura?? si prin articolul 33 ??dreptul la cultura??, atata timp cat incepand cu gradinita si terminand cu studiile superioare exista taxe iar cartile costa?...

In memoria Laurei Stoica, in sufletul meu este mai prezenta ca oricand...

2007-03-10T00:09:05+00:00

A soarelui glas... ''L''ucirea vocii ''a''ctorului grabit, ''u''n strop de lumina in acest infinit ''r''apit de ceruri caci prea mult a fost iubit, ''a''cest inger al cantecului ce in veci va zambi. ''S''tatui am ramas ''t''recand prin acest ceas, ''o'' raza de lacrimi a putut sa las' ''i''ubirea ce a aprins focul stins de al sortii pas, ''c''are desi nu a apucat al sau dorit rol al juca, a ramas: ''a'' soarelui glas... Dumnezeu ia mai repede pe cei ce ii iubeste mai mult...sincere condoleante...poezie scrisa de Constantin Mirea Adrian in acea seara.